Sari la conținut
Tratamente uzuale

Sigilarea dinților: ce este și pentru cine se face

Sigilarea dinților: ce este și pentru cine se face

TL;DR

Sigilarea dinților înseamnă acoperirea șanțurilor de pe suprafața molarilor cu un strat subțire de rășină, ca resturile și bacteriile să nu mai rămână în ele. Se face rapid, de obicei fără anestezie și fără frezare. Se recomandă mai ales copiilor, după erupția molarilor, dar poate fi utilă și adulților cu șanțuri adânci. Nu înlocuiește periajul și se verifică la control.

Sigilarea dinților este o procedură preventivă prin care șanțurile adânci de pe suprafața de mestecare a molarilor sunt acoperite cu un strat subțire de material fluid, care se întărește cu lumină. Scopul este simplu: să nu mai rămână resturi și bacterii în locurile unde periuța nu ajunge.

Procedura este rapidă, nu doare și nu presupune îndepărtarea țesutului dentar. Se aplică cel mai des la copii, la scurt timp după apariția molarilor definitivi, dar nu este rezervată doar lor. Mai jos afli ce este sigilarea, cum decurge, cât rezistă și în ce situații medicul poate alege altă soluție. Informațiile sunt generale, iar indicația concretă o stabilește medicul stomatolog după examinare.

Ce este sigilarea dentară și de ce se face?

Sigilarea este aplicarea unui strat subțire de rășină fluidă în șanțurile și fosetele de pe suprafața de mestecare a dinților, pentru a le închide ca pe niște mici crăpături. Șanțurile molarilor sunt adesea atât de înguste încât perii periuței nu pot intra în ele.

În aceste șanțuri se adună placă și resturi, iar smalțul din fundul lor este mai subțire, deci caria apare des acolo. Stratul de sigilant netezește suprafața și face curățarea mai ușoară. Ideea nu este să „întărești" dintele, ci să închizi un loc vulnerabil.

Sigilarea nu are legătură cu zona dintre dinți, unde se formează alt tip de carii. Pentru aceea contează curățarea interdentară, discutată în Ața dentară, periuțele interdentare și irigatorul: ce alegi.

La ce vârstă se recomandă sigilarea?

Se recomandă de obicei la scurt timp după erupția molarilor definitivi, când copilul are în jur de șase-șapte ani pentru primii molari și în jur de doisprezece pentru următorii. La acea vârstă smalțul este încă „tânăr" și mai poros, iar riscul de carie în șanțuri este mare.

Medicul decide după forma șanțurilor, după istoricul de carii și după cât de bine se spală copilul. Un copil cu șanțuri foarte adânci și multe carii la dinții de lapte poate beneficia mai mult de sigilare decât unul cu dinți netezi și igienă excelentă.

Adulții pot sigila și ei, dacă au molari cu șanțuri adânci, fără carie și fără plombe. Nu există o vârstă limită, ci un criteriu de indicație.

Sigilarea dinților de lapte

Uneori se sigilează și molarii de lapte, mai ales dacă ei trebuie să rămână în gură câțiva ani. Decizia ține de medicul pedodont sau stomatolog și de comportamentul copilului în cabinet, pentru că dintele trebuie să rămână uscat în timpul aplicării.

Cum decurge procedura pas cu pas?

Sigilarea durează de obicei câteva minute pe dinte și nu cere anestezie, pentru că nu se îndepărtează țesut. Etapele sunt scurte și previzibile.

  1. Dintele se curăță de placă cu o periuță specială și cu pastă de lustruit.
  2. Se spală și se usucă bine, uneori cu ajutorul unor rulouri de vată.
  3. Se aplică un gel pe suprafața de mestecare, care pregătește smalțul pentru lipire.
  4. Se clătește gelul și dintele se usucă din nou.
  5. Se aplică sigilantul în șanțuri.
  6. Se întărește cu lampa de polimerizare.
  7. Medicul verifică mușcătura și, dacă e cazul, șlefuiește excesul.

Cheia succesului este uscăciunea: dacă dintele se umezește cu salivă, sigilantul nu se prinde bine. Din acest motiv copiii agitați pot fi mai greu de sigilat.

Sigilarea dinților: ce este și pentru cine se face

Cât rezistă sigilarea și cum o verifici?

Sigilantul rezistă de obicei câțiva ani, dar durata depinde de tehnica de aplicare, de alimentația copilului și de felul în care mestecă. Alimentele foarte tari sau lipicioase îl pot uza sau desprinde mai repede.

La fiecare control, medicul verifică dacă sigilantul este intact. Dacă s-a desprins parțial, se poate completa. Dacă lipsește de tot, se reface după curățarea șanțului. Un sigilant desprins fără ca cineva să observe poate lăsa resturi închise sub marginea rămasă, de aceea controalele periodice contează.

Aspect Sigilare Obturație
Se folosește pe Dinte fără carie Dinte cu carie formată
Frezare Nu Da
Anestezie De obicei nu De obicei da
Scop Prevenție Tratament

Dacă pe șanț s-a format deja o carie, sigilarea simplă nu mai este suficientă, iar medicul poate alege o obturație, descrisă în Obturația dentară: cum se tratează o carie, pas cu pas.

Când sigilarea nu este potrivită?

Sigilarea nu se face pe un dinte cu carie evidentă și nici pe unul care nu poate fi ținut uscat în timpul procedurii. În aceste cazuri medicul alege tratament restaurator sau amână sigilarea.

De asemenea, nu are rost pe șanțuri foarte puțin adânci, ușor de curățat prin periaj. Alergia la componentele rășinii este rară, dar dacă ai istoric de alergii la materiale dentare, anunță medicul înainte. Mulți părinți întreabă și de bisfenol A, o substanță discutată în legătură cu unele materiale; întreabă medicul ce produs folosește și ce informații are de la producător.

Ce faci acasă ca sigilarea să-și facă treaba?

Sigilarea funcționează doar dacă păstrezi o igienă bună: periaj de două ori pe zi cu pastă cu fluor și o alimentație cu mai puține zaharuri. Sigilantul nu transformă dintele într-unul „imun la carie".

Învață copilul tehnica corectă, descrisă în Periajul corect al dinților: tehnică, durată și periuță, și supraveghează-l până când are îndemânare. Pe termen lung, prevenția completă înseamnă și controale regulate, și fluor, și obiceiuri bune, așa cum arată Caria dentară: cum apare și cum o previi zilnic. Dacă vrei să vezi ce alte tratamente de bază există, citește Tratamente stomatologice uzuale: ghid complet pentru pacienți.

Pe aceeași temă, citește și aparatul dentar: ghid detaliat al tratamentului ortodontic și sensibilitatea dentară: cauze frecvente și când mergi la cabinet.

Întrebări frecvente

Doare sigilarea dinților?

De obicei nu. Nu se frezează dintele și nu se folosește anestezie, iar copilul simte doar gustul gelului și lumina lămpii.

Se poate sigila un dinte care are deja o carie mică?

Uneori medicul poate ajusta tehnica la o carie foarte superficială, dar de regulă un dinte cu carie evidentă se tratează prin obturație. Decizia o ia medicul după examinare.

Cât timp după sigilare pot mânca?

De obicei imediat, pentru că sigilantul se întărește cu lumina în cabinet. Medicul îți spune dacă are indicații speciale.

Sigilantul este vizibil?

Poate fi transparent sau ușor colorat, iar pe suprafața de mestecare se vede puțin. Nuanța se alege împreună cu medicul, mai ales ca să fie ușor de văzut la controale.

Sigilarea înlocuiește fluorul?

Nu, cele două se completează. Fluorul întărește smalțul pe toate suprafețele, iar sigilantul închide mecanic șanțurile adânci.