Bruxismul: scrâșnitul dinților, semne și gutiera

Bruxismul este obiceiul involuntar de a scrâșni sau de a încleșta dinții, cel mai des în timpul somnului, dar uneori și ziua, fără să-ți dai seama. Nu este o boală a dinților în sine, ci un comportament al mușchilor masticatori care, repetat, poate uza smalțul și obosi articulația maxilarului.

Mulți oameni află că au bruxism de la partener, care aude zgomotul noaptea, sau de la medicul stomatolog, care vede dinții șlefuiți. Mai jos afli cum îl recunoști, ce cauze sunt discutate de specialiști, ce poate face o gutieră și când să ceri un consult. Informațiile sunt generale, iar diagnosticul se pune doar după examinare.

Ce este bruxismul și cum se manifestă?

Bruxismul este activitatea repetitivă a mușchilor maxilarului, cu scrâșnire sau încleștare, în afara scopului normal de a mesteca sau de a vorbi. Poate apărea în somn sau în stare de veghe, iar cele două forme au mecanisme și manifestări diferite.

În somn, scrâșnitul este adesea însoțit de microtrezirii scurte, de care nu îți amintești dimineața. În veghe, apare mai degrabă ca încleștare silențioasă, de exemplu în timp ce lucrezi la calculator sau conduci. Mulți oameni descoperă că își țin dinții lipiți fără să știe.

Semnele frecvente

• dinți șlefuiți, cu margini plate sau mici ciobituri;
• dureri sau oboseală a mușchilor din obraz și tâmplă la trezire;
• dureri de cap, mai ales dimineața;
• sensibilitate dentară fără altă cauză evidentă;
• clic sau blocaj la deschiderea gurii;
• urme de dinți pe marginea limbii sau pe interiorul obrazului.

Niciun semn luat singur nu pune diagnosticul, pentru că aceleași simptome pot veni din alte cauze. De aceea contează examenul clinic.

Care sunt cauzele posibile ale bruxismului?

Cauzele nu sunt pe deplin lămurite, iar cercetătorii discută o combinație de factori, nu un singur vinovat. Stresul și anxietatea sunt des asociate cu bruxismul, dar nu explică toate cazurile.

Factori menționați frecvent în literatura de specialitate:

• tensiune psihică și somn de calitate slabă;
• consum de cafea, alcool sau fumat;
• anumite medicamente, la recomandarea medicului curant;
• tulburări de somn, precum apneea în somn;
• ocluzie (mușcătură) neregulată, deși rolul ei este mai discutat decât se credea înainte;
• factori genetici, pentru că unii oameni scrâșnesc și în familie.

Dacă ai și sforăit puternic sau pauze în respirație noaptea, vorbește cu medicul de familie, pentru că apneea se investighează separat. Detalii despre felul în care se potrivesc dinții între ei găsești în Malocluziile: tipurile de mușcătură și ce înseamnă ele.

Ce face bruxismul dinților și gingiilor?

Bruxismul poate uza treptat smalțul, poate produce microfisuri și poate face dinții sensibili. În cazuri mai avansate, uzura expune dentina, iar dinții devin mai scurți și mai gălbui.

Presiunea mare repetată poate afecta și restaurările: plombele se pot sparge, coroanele se pot desprinde, iar lucrările ceramice pot avea nevoie de refaceri mai des. La unii oameni, forța se concentrează la colet, unde se formează mici înfundări în dinte. Dacă observi un astfel de lucru, citește și Sensibilitatea dentară: cauze frecvente și când mergi la cabinet.

Pe lângă dinți, sunt solicitați mușchii masticatori și articulația temporo-mandibulară (ATM), cea care leagă maxilarul inferior de craniu. Rezultatul poate fi durere la mestecat, la deschiderea gurii sau o senzație de „maxilar obosit".

Cum se stabilește diagnosticul?

Diagnosticul se pune în cabinet prin discuție și examen clinic, iar medicul caută semnele de uzură, palpează mușchii și verifică mișcările maxilarului. Uneori sunt necesare radiografii, iar tipurile folosite sunt explicate în Radiografia dentară: panoramică, retroalveolară și CBCT.

Medicul te poate întreba despre somn, despre stres, despre obiceiuri (de exemplu mestecatul gumei sau al pixului) și despre durerile de dimineață. Pentru forma din somn, în cazuri neclare, poate fi recomandat un studiu de somn făcut într-un serviciu specializat.

Un mic truc util: observă pe parcursul zilei dacă dinții îți sunt lipiți. Poziția normală de repaus a maxilarului are dinții ușor depărtați, cu buzele închise.

Ce este gutiera ocluzală și ce face?

Gutiera ocluzală este o placă din material dur sau semi-dur, realizată pe amprenta ta, care se poartă de obicei noaptea și separă dinții superiori de cei inferiori. Ea protejează smalțul și lucrările dentare de uzură, dar nu oprește bruxismul.

Spre deosebire de gutierele cumpărate de-a gata din farmacie, cea făcută la cabinet este potrivită pe arcada ta și ajustată la mușcătura ta. Cele standard pot fi incomode și uneori pot modifica felul în care mușcăm. Medicul alege materialul și grosimea în funcție de forța pe care o exerți.

Gutiera se curăță zilnic cu periuță și apă și se păstrează într-o cutie. Se verifică la controale, pentru că se uzează. Dacă porți aparat dentar sau lucrări, gutiera se adaptează situației, așa cum se întâmplă și cu cea de contenție descrisă în Contenția după aparatul dentar: gutiera și firul de retenție.

Ce poți face singur pentru a reduce încleștarea?

Poți reduce încleștarea prin gestionarea stresului, prin igiena somnului și prin atenția la poziția maxilarului în timpul zilei. Nu sunt soluții miraculoase, dar contează în timp.

• Reține poziția de repaus: buze închise, dinți depărtați, limba relaxată.
• Redu cafeaua și alcoolul seara.
• Evită guma de mestecat și obiceiul de a roade pixuri sau unghii.
• Aplică o compresă caldă pe mușchii obrazului, dacă simți oboseală.
• Cere ajutor specializat dacă anxietatea e intensă.

Pentru o imagine de ansamblu a controalelor și tratamentelor de bază, vezi Tratamente stomatologice uzuale: ghid complet pentru pacienți.