Sari la conținut
Tratamente uzuale

Fluorul în stomatologie: rolul lui și cum se folosește

Fluorul în stomatologie: rolul lui și cum se folosește

TL;DR

Fluorul întărește smalțul și ajută la remineralizarea zonelor atacate de acizi, de aceea este folosit în pastele de dinți și în tratamentele de prevenție de la cabinet. Dozele contează: pentru copii mici se folosește o cantitate foarte mică de pastă, iar excesul în perioada formării dinților poate produce fluoroză. Medicul stabilește dacă ai nevoie de produse cu concentrație mai mare.

Fluorul este un mineral care, aplicat pe dinte în doze potrivite, întărește smalțul și face mai dificilă dizolvarea lui de către acizii din placa bacteriană. În stomatologie este folosit de zeci de ani în prevenția cariei și rămâne unul dintre cele mai bine studiate ingrediente din pastele de dinți.

Totuși, fluorul stârnește întrebări: cât e prea mult, ce se întâmplă cu copiii, de ce unele paste au mai mult decât altele și ce este fluoroza. Mai jos găsești răspunsuri generale, fără cifre exacte de dozare pe care ar trebui să le stabilească medicul sau medicul pediatru. Informațiile nu înlocuiesc sfatul de specialitate.

Cum protejează fluorul smalțul dinților?

Fluorul acționează în principal local, la suprafața dintelui, unde favorizează remineralizarea și face smalțul mai rezistent la acizi. Rezultatul este că ciclul zilnic de pierdere și refacere a mineralelor se înclină în favoarea refacerii.

Smalțul este format în mare parte din hidroxiapatită, un mineral pe bază de calciu și fosfat. În prezența fluorului, aceasta se poate transforma parțial într-o formă mai stabilă, numită fluorapatită, mai puțin solubilă în mediu acid. În plus, fluorul poate încetini metabolismul bacteriilor din placă.

Efectul este cel mai bun când fluorul ajunge frecvent pe dinți, în cantități mici, nu rar și în doze mari. De aceea pasta cu fluor, folosită de două ori pe zi, rămâne baza prevenției, așa cum este explicat și în Caria dentară: cum apare și cum o previi zilnic.

În ce forme se găsește fluorul?

Fluorul se găsește în pastele de dinți, în apele de gură, în lacurile și gelurile aplicate la cabinet și, în unele zone, în apa potabilă. Fiecare formă se potrivește unui scop și unui nivel de risc.

Formă Unde se folosește Cine o recomandă
Pastă cu fluor Acasă, zilnic Practic toată lumea
Apă de gură cu fluor Acasă, ocazional La indicația medicului
Lac sau gel cu fluor La cabinet Pentru risc crescut de carie
Tablete sau picături Acasă Doar la recomandare medicală

Pasta de dinți

Concentrația de fluor din pastă variază în funcție de vârstă. Pastele pentru copii au de obicei concentrații adaptate, iar pasta pentru adulți are mai mult. Eticheta indică vârsta recomandată și concentrația. Dacă nu ești sigur, întreabă medicul sau farmacistul.

Lacul și gelul de la cabinet

Aplicările profesionale au o concentrație mai mare și se fac de medic sau de igienist, la intervale stabilite de cel care te urmărește. Stratul rămâne pe dinte câteva ore, iar medicul îți poate spune ce să eviți (de exemplu alimente foarte calde sau tari) pentru o perioadă scurtă.

Cât fluor este potrivit pentru copii?

La copiii mici, pasta cu fluor se folosește în cantitate foarte mică, adesea cât un bob de orez sau de mazăre, în funcție de vârstă și de recomandarea medicului. Copiii mici înghit ușor pasta, iar fluorul în exces în perioada în care se formează dinții definitivi poate produce fluoroză dentară.

Fluoroza apare ca pete albe sau, în forme mai severe, ca zone maronii pe smalț. În formele ușoare este doar o problemă estetică, fără impact asupra rezistenței. Prevenția ei înseamnă dozarea corectă și supravegherea periajului până când copilul învață să scuipe.

Dacă ai un copil sub șase ani, discută cu medicul pediatru sau cu stomatologul despre pasta potrivită, dozare și necesitatea unor aplicări locale. Ei știu dacă în zona ta apa conține fluor natural și ce implicații are asta.

Fluorul în stomatologie: rolul lui și cum se folosește

Cine are nevoie de fluor în plus?

Aplicările suplimentare de fluor sunt recomandate de medic persoanelor cu risc crescut de carie. Riscul se evaluează din istoricul de carii, igiena orală, dieta și starea salivei, nu doar din vârstă.

Situații în care medicul se gândește la fluor suplimentar:

  • multe carii în ultimii ani;
  • gură uscată, din cauza unor medicamente sau afecțiuni;
  • aparat dentar fix, unde igiena este mai dificilă;
  • rădăcini descoperite după retragerea gingiei;
  • sensibilitate dentară, unde fluorul poate ajuta prin închiderea unor tubuli dentinari.

Pentru sensibilitate, produsele cu fluor sunt doar o parte a soluției; cauzele și măsurile sunt discutate în Sensibilitatea dentară: cauze frecvente și când mergi la cabinet.

Este fluorul sigur?

În dozele recomandate pentru uz stomatologic, fluorul este considerat sigur de organizațiile de sănătate, iar beneficiul pentru prevenția cariei este bine documentat. Riscurile apar în special la ingerarea repetată a unor cantități mari, mai ales de către copiii mici.

Intoxicația acută cu fluor este rară și apare la înghițirea unei cantități foarte mari, de exemplu a unui tub întreg de pastă. Dacă se întâmplă, contactează imediat serviciul de urgență sau un centru de toxicologie. Pentru uzul zilnic obișnuit, atenția se îndreaptă spre cantitatea de pastă, nu spre fluor ca atare.

Dacă ai întrebări legate de alergii sau de afecțiuni cronice, discută cu medicul. Pentru o privire de ansamblu a prevenției și a tratamentelor, vezi Tratamente stomatologice uzuale: ghid complet pentru pacienți. Iar dacă mergi regulat la curățare profesională, citește și Detartrajul și periajul profesional: ce presupun.

Ce alte surse de fluor există?

Fluorul poate veni și din apa potabilă, din sare fluorată (în unele țări) sau din alimente precum ceaiul. În România, conținutul de fluor al apei diferă de la o zonă la alta, iar medicul poate să țină cont de asta.

Nu este nevoie să iei suplimente pe cont propriu. Dacă medicul recomandă tablete sau picături, o face după ce a evaluat întreaga expunere. Suplimentele luate fără recomandare pot depăși cantitatea potrivită, mai ales la copii.

Pe aceeași temă, citește și protetica dentară: ghid detaliat al lucrărilor fixe și mobile.

Întrebări frecvente

Pot folosi pasta cu fluor dacă am sensibilitate dentară?

Da, multe paste pentru dinți sensibili conțin și fluor. Dacă sensibilitatea persistă, medicul poate căuta cauza și poate recomanda un tratament local.

Fluorul albește dinții?

Nu, fluorul nu albește. Rolul lui este de a întări smalțul; pentru culoare există alte tratamente, discutate la secțiunea de estetică dentară.

Când încep să folosesc pasta cu fluor la copil?

De obicei de la apariția primului dinte, în cantitate foarte mică. Medicul pediatru sau stomatologul îți spune ce concentrație și ce cantitate se potrivesc vârstei.

Apa de gură cu fluor înlocuiește periajul?

Nu, apa de gură este o completare. Placa se îndepărtează mecanic prin periaj și curățare interdentară.

Ce înseamnă fluoroza dentară?

Este o modificare de aspect a smalțului, cauzată de fluor în exces în perioada formării dinților. Formele ușoare apar ca mici pete albe și nu afectează funcția dintelui.